Copyright 2009 -  S.C. COMEXIM R S.R.L. LUPENI

   În partea de nord a oraşului Petroşani, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Ţara Haţegului, în imediata apropiere a micii curmături formată pe locul unde se întâlnesc Munţii Retezatului cu cei ai Sebeşului, se află Peştera Bolii.
   Ca o curiozitate, calea ferată ce leagă cele două regiuni ale judeţului Hunedoara, face aici vreo 66 de curbe, trece prin 8 tuneluri cu lungime în ordinea parcurgerii de 98 m; 45,9 m; 23,7 m; 78,5 m; 143,2 m; 740,2 m etc.

   Peştera Bolii este parte integrantă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina.

   Numele peşterii provine cel mai probabil de la familia Bolia care a avut proprietăţi de pământ şi păduri în zonă. Acest nume apare prima dată în secolul al XV-lea (1404), într-un act de donaţie al lui Sigismund, în care - printre alţii - primea proprietăţi şi voievodul Bolia, din Zarand. Acesta este decapitat de cneazul Pypo în anul 1415, din ordinul aceluiaşi Sigismund, fiind totodată şi deposedat de toate posesiunile sale.
   În 1848 apare ca proprietar al zonei din jurul peşterii, Bolia Ladislau de aici putem trage concluzia că este foarte posibil ca numele zonei ce cuprinde atât peştera cât şi cetatea din vârful dealului şi-ar putea trage numele de la această veche familie de nobili. În drumul său, pârâul Jupâneasa, la început în valea de sus se pierde la un moment dat în calcarele jurasice ale unor peşteri devenind un pârâu subteran pentru ca apoi să apară mai jos în peştera de la Cetatea Bolii, sub numele de Galbina. La ieşirea din peşteră pârâul Galbina se uneşte cu izvorul Balta Băniţei.
   Perseverenţa apei a dus la săparea în stâncă a uneia dintre cele mai mari peşteri din Ardeal. Golul din masiv are o lungime de 455m, cu o diferenţă de nivel între insurgenţă şi resurgenţă de 2-3m. Deschiderea maximă de la insurgenţă este de 10m şi largă la bază de 20m fiind orientată spre est-nord-est. Lărgimea maximă este atinsă la o distanţă de 75 m de insurgenţă. Înălţimea se menţine între 10-12m cu o direcţie generală est-nord-est spre vest-sud–vest. În trecut peştera putea fi parcursă călare. Peştera a fost reamenajată cu poduri de trecere peste pârâu. Anual, aici au loc diferite evenimente, de la Festivalul ''Om Bolnav'', concerte, expoziţii şi până la înregistrări de filme (''Legendele nibelungilor''). Se recomandă vizitarea peşterii vara şi toamna, când apa este scăzută.